Măsurile anti-criză pentru economie. Ce se aplică?

Având în vedere multitudinea proiectelor de lege, a comunicatelor de presă şi a confuziilor create în media, revenim cu principalele măsuri economice şi fiscal-bugetare reglementate la data de 21 Martie 2020.

Astfel, măsurile concrete stabilite de Guvern prin OUG 29/2020 se referă la următoarele:

Din nefericire, în aceste zile oricum dificile, suntem victimele unei grave dezinformări din partea ANAF. 

În urmă cu câteva zile Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu a anunțat printr-o postare publică, pe propria pagină de Facebook, câteva măsuri pe care le va lua pentru mediul de afaceri pentru combaterea efectelor crizei actuale. La foarte puțin timp după, ANAF a publicat pe propriul site un comunicat de presă oficial, cuprinzând aceleași măsuri. Îl găsiți pe site-ul ANAF, aici și totodată în imaginea atașată. Detalii despre respectivele prevederi găsiți și aici.

Potrivit unui proiect de hotărâre emis de Guvernul României care se află spre aprobare, pentru a beneficia de măsura adoptată de Guvern, prin care se vor suporta din bugetul asigurărilor de șomaj indemnizațiile de care beneficiază salariații ale căror contracte individuale de muncă se suspendă temporar din inițiativa angajatorului (potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, urmare a efectelor produse de virusul SARS-CoV-2), companiile necesită obținerea unui certificat de situații de urgență (CSU).

Modalitatea de solicitare a CSU

Multe companii sunt sau vor fi curând puternic afectate de raspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Probabil unele companii vor fi în situația să adopte soluția somajului tehnic, care presupune întreruperea temporară a activității, adică suspendarea temporară a contractului de muncă, dar și plata a minim 75% din salariu de bază.

Măsura adoptată de guvern pentru atenuarea impactului asupra mediului privat este de a suporta din bugetul asigurarilor de șomaj indemnizația de care beneficiază salariații a căror contracte individuale de muncă sunt suspendate temporar din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2.

Guvernul României a venit astăzi cu un pachet de măsuri pentru a atenua efectele negative ale crizei provocate de noul coronavirus.

Conform anunțului făcut de Premierul Ludovic Orban au fost luate acele măsuri considerate absolut necesare pentru susținerea angajaților și angajatorilor afectați de epidemia de coronavirus, cum ar fi: susținerea de către Guvern a costurilor cu șomajul tehnic al angajaţilor, în baza îndeplinirii unor condiții specifice, majorarea bugetului alocat pentru decontarea concediilor medicale, respectiv acordarea de credite pentru IMM-uri, pentru investiții și asigurarea capitalului de lucru.

Redăm mai jos principalele măsuri anunțate în  declarația de presa a Premierului Orban.

Măsuri în sprijinul companiilor

Guvernul României a adoptat, prin Ordonanță de urgență, o serie de măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Astfel, au fost aduse modificări și completări la Legea nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, în sensul în care:

În data de 16 martie 2020, Președintele României a semnat decretul privind instituirea Stării de Urgență pe teritoriul României pe o durata de 30 zile.

Contextul actual, generat de epidemia de COVID19, crează deja numeroase dificultăți și provocări companiilor, prefigurând la orizont o nouă criză economică. Pentru a atenua efectele acestei crize, la Camera Deputaţilor a fost depus ieri un proiect de lege privind modificarea unor prevederi ale Codului fiscal, proiect care are ca scop modificarea termenelor de plată pentru o serie de taxe și impozite cu scandență în perioada următoare.

Astfel, impozitele și taxele vizate de proiectul de lege sunt:

Azi, 16 martie 2020, Președintele României a semnat Decretul de privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, pe o durată de 30 de zile. Președintele urmează să solicite Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Vă redăm mai jos câteva dintre măsurile dispuse cu impact asupra vieții economice și sociale:

În domeniul economic:

Ca urmare a contextului economic dificil cauzat de pandemia coronavirus COVID-19, ministrul Finanțelor, printr-un printr-un comunicat de presă al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat astăzi (luni, 16.03.2020) o serie de măsuri care să sprijine mediul de afaceri. 

Redăm mai jos în ce constau concret aceste măsuri:

Trăim în aceste zile o perioadă excepțională, în care toate lucrurile se întâmplă altfel decât eram obișnuiți. Dar de modul în care ne vom mobiliza cu toții pentru a depăși acest moment va depinde și evoluția viitoare a lucrurilor. Iar în astfel de momente credem că trebuie să dovedim solidaritate și să contribuim fiecare, cu tot ce putem, pentru a oferi suport celor din jur.

La Ascent Group, principala noastră resursă este know-how-ul. Iar în aceste zile primim o avalanșă de întrebări legate de ultimele măsuri legislative, declararea stării de urgență, alternativele pe care le au angajatorii pentru a flexibiliza munca în această perioadă, concedii medicale, carantină, măsuri fiscale care să atenueze impactul crizei, etc.

Biroul de presă al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a publicat astăzi, pe site-ul oficial al instutiției, o serie de recomandări privind acordarea concediului medical și a indemnizației pentru carantină.

Potrivit textului publicat, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare.

În contextul creat de pandemia de coronavirus (COVID19), angajatorii au un rol major în reducerea riscului de contaminare a angajaților cu noul virus gripal.

Exceptând implementarea unor măsuri suplimentare pentru igienă și informarea corectă a angajaților privind modul în care se pot proteja, companiile pot adopta, în cadrul relațiilor de muncă, soluții care să flexibilizeze programul de muncă și felul muncii.

Decalarea programului de muncă

Una dintre măsuri poate fi decalarea programului de muncă, așa cum recomanda secretarul de stat Raed Arafat, la mijlocul săptămânii trecute.

Ca urmare a măsurii de suspendare a cursurilor din învătământul preuniversitar, în perioada 11 martie – 22 martie 2020, autoritățile publice au hotărât să ia măsuri pentru a-i ajuta pe părinții care nu pot să își lase copiii nesupravegheați.

Prin urmare, Camera Deputaților a adoptat ieri, 12.03.2020, cu unanimitate de voturi, inițiativa legislativă care îi obligă pe toți angajatorii, atât din mediul public cât și din cel privat, să acorde zile libere plătite unuia dintre părinți în situația închiderii temporare a școlilor din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu.

Legea se aplică și persoanelor singure din familia monoparentală, reprezentatului legal al copilului precum și persoanei desemnate să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile părintești față de copil.

 În 21 iulie 2019 a intrat în vigoare legea nr. 129 (MO 589 din 18 iulie 2019) pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Se definesc obligații noi pentru entitățile raportoare, printre acestea fiind nominalizate și persoanele fizice care desfășoară activități independente și profesii liberale.

Legislația românească cu privire la înregistarea societăților comerciale este una destul de învechită, care în foarte multe situații nu stimulează antreprenoriatul și generează o birocrație excesivă și inutilă. O veste bună în acest sens vine de la Camera Deputaților, care a adoptat în ședința din data de 18 Decembrie 2019 propunerea privind modificarea Legii Societăților nr. 31/1990, actul normativ fiind trimis pentru promulgare.

Noile modificări legislative vizează simplificarea procedurilor de constituire și funcționare a societăților, prin abrogarea/modificarea unor articole de lege care îngreunau excesiv aceste proceduri datorită unei serii de condiționări.

Astfel, au fost abrogate:

Una din prevederile mult controversate ale Codului Fiscal a fost recent eliminată.

Legea care prevede că angajatorii vor scăpa de plata majorată a contribuțiilor de pensii (CAS) și sănătate (CASS) pentru salariații part-time sau cu plata în acord a fost publicată în Monitorul Oficial. Este vorba, mai precis, de Legea nr. 263/2019 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie 2020. 

Anul 2020 aduce cu el o serie de modificări legislative, dar și noi obligații pentru companii. Una dintre acestea se referă la obligativitatea declarării de către persoanele juridice a beneficiarului real. 

În data de 21 iulie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin care se instituie obligativitatea persoanelor juridice supuse obligaţiei de înmatriculare în Registrul Comerţului, de a depune prin grija reprezentantului legal, la înmatriculare, anual, sau ori de câte ori intervine o modificare, o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul Beneficiarilor ținut de către de Oficiul Naţional al Registrului Comerțului.

Plafoanele fiscale sunt în fiecare an una din provocările contabililor și antreprenorilor, în principal datorită faptului că periodic suferă modificări. 

Și pentru 2020 avem câteva modificări, datorate în primul rând cursului de schimb de referință, în cazul de față fiind vorba despre: 

• Cursul valutar publicat la 31 decembrie 2019 pentru euro este de 4,7793 lei/eur.
• Cursul valutar publicat la 30 decembrie 2019 pentru euro este de 4,7785 lei/eur.
• Cursul valutar euro mediu pentru anul 2019 este de 4,7452 lei/eur.

Începând cu data de 01 ianuarie 2020 se aplică așadar următoarele plafoane, actualizate în funcție de cursurile valutare ale anului 2019.

Pentru angajați semne bune anul are și în 2020: salariul minim pe economie va fi majorat!

Hotărârea de Guvern care prevede mărirea salariului minim pe economie începând cu data de 1 ianuarie 2020 a fost publicată de Guvern în Monitorul Oficial, luni, 16 decembrie 2019.

Potrivit acesteia, salariul minim brut pe economie va crește de la 1 ianuarie 2020, de la 2080 de lei la 2230 de lei pentru un program de lucru normal (cu o medie de 167,333 ore pe lună), majorarea fiind de 7,2%. Salariile pentru cei cu studii superioare și pentru cei din domeniul construcțiilor rămân neschimbate.

Astfel, în domeniul construcțiilor, salariul minim rămâne de 3.000 de lei brut. La un salariu minim brut de 3000 de lei, angajatul fără persoane în întreținere primește un salariu net de 2362 de lei, iar angajatorul plătește un cost salarial total de 3010 lei.

 Anul 2020 vine cu o serie de propuneri legislative a căror aprobare trebuie urmărită, printre care:

Declarația 112 (Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) a fost recent revizuită, ca urmare a modificărilor aduse Codului fiscal prin OUG nr. 43/2019, publicată în Monitorul Oficial pe 1 octombrie.

OUG 43/2019 are ca scop modificarea şi completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor, și a fost adoptată în principal din necesitatea soluționării unor probleme semnalate din practică, în special nevoii de adaptare la facilitățile acordate în ultimul timp domeniului construcțiilor.

Descriem mai jos, pe scurt,  modificările Declarației 112, după cum urmează:

Ministerul Finanțelor Publice a inițiat recent un proiect de Ordonanța prin care se dorește modificarea și completarea Codului Fiscal. Propunerea cuprinde, printre numeroase corelări de natura tehnica cu legislația în vigoare, modificări privind Titlul IV – Impozitul pe venit și Titlul V – Contribuții sociale obligatorii din Codul Fiscal.

Proiectul, publicat în 14 august 2019 pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice la Transparenta decizionala, cuprinde în principal următoarele modificări: 

Modificări generale

Faptul că România trăiește azi o criză majoră de personal nu mai este o noutate pentru nimeni. Indiferent cu ce manager de companie privată vei discuta, acesta va fi unul din primele subiecte abordate, iar estimările din zona publică și privată plasează acest deficit la cifre între 500.000 și 1 milion de persoane.

Cauzele acestui deficit sunt multiple și complexe, dar pot fi sintetizate în câteva cauze principale:

Auzim aproape în fiecare zi despre criza forței de muncă din România. Chiar dacă plângerile vin aproape exclusiv din zona sferei private, problema afectează în egală măsură companiile private și domeniul public (cu toate că Guvernanții noștri nu par încă foarte conștienți de asta). România se află în prezent pe locul 2 în lume ca deficit de personal, după Japonia, iar 4 din 5 manageri de companii acuză lipsa de personal. 

Cifrele concrete ale deficitului de personal sunt discutabile (circulă multe variante în spațiul public), acesta fiind estimat între 500.000 angajați (cifrele companiilor) și aproape 1 milion (conform declarațiilor Ministrului de Finanțe).

Ce înseamnă acest deficit?