Ascent Group încheie un parteneriat strategic cu EPSN Workforce

Începutul anului marchează încheierea de către Ascent Group a unui parteneriat strategic cu o importantă organizație globală din domeniul recrutării internaționale de personal: EPSN Workforce.

În Monitorul Oficial nr. 772 din 25 august 2020 a fost publicată Ordonanța de Urgență privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie.

Pe lângă finanțările rambursabile acordate prin programul IMM Invest Romania, societățile pot beneficia acum și de finanțări nerambursabile, finanțări legiferate prin Ordonanța de Urgență nr.130/2020 publicată în 6 August.

În contextul noii crizei economice, s-a aprobat programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii care are ca obiectiv acordarea de facilităţi de către stat pentru creditele acordate de instituţiile de credit. Această reglementare a apărut în Monitorul Oficial publicat la data de 4 aprilie, prin OUG 42.

La ce anume se referă aceste facilităţi?

În data de 16 martie 2020, Președintele României a semnat decretul privind instituirea Stării de Urgență pe teritoriul României pe o durata de 30 zile.

În data de 5 februarie 2016 s-a publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul nr. 314/2016 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Ordinul reglementează aprobarea Procedurii de atestare a pregătirii şi experienţei profesionale în scopul recunoaşterii experienţei profesionale dobândite pe teritoriul României de persoanele care doresc să exercite pe teritoriul unui alt stat membru al UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene activităţile cuprinse în anexa IV la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European.

Prin experienţă profesională dobândită în România de o persoană fizică în calitate de salariat se înţelege exercitarea efectivă şi legală, cu normă întreagă sau echivalent parţială, în condiţiile legii, a unei profesii/ocupaţii, dacă practicarea acesteia face referire la activităţile enumerate în anexa nr. 2 la ordinul 134/2016.

Luni, 9 martie 2015, a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul comun al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Institutului Naţional de Statistică nr. 123/123/2015 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România, prin care au fost introduse noi ocupaţii, altele au fost modificate, iar ocupatia „psiholog” (cod 263411) a fost radiată.

Totodată, a fost modificată denumirea grupei de bază 5414 din „Paznici” în „lucrători în servicii private de securitate”, iar ocupațiile „agent de intervenţie pază şi ordine”, „agent cu atribuţii pe linia ordinii şi siguranţei publice în incinta arenelor sportive” şi „şef formaţie pază şi ordine” au fost redenumite „agent de securitate intervenţie” (cu acelaşi cod 541406), „agent de securitate competiții sportive” (cu acelaşi cod 541413), respectiv „şef serviciu pază” (cu acelaşi cod 541405).

Pe fondul crizei economice resimțite în ultimii ani, dar și datorită riscurilor pe care le implică o afacere sau conjuncturilor nefavorabile ale căror victime pot deveni întreprinzătorii români, a fost elaborat cu ceva ani în urmă un act normativ care oferă practic debitorilor șansa salvării afacerilor lor și totodată evitarea falimentului.

De ce să apelăm la o firmă de contabilitate?

Orice afacere, de la înfiinţare şi pe tot parcursul desfășurării activităţii, implică multe decizii importante, vitale, de natură juridică, fiscală şi contabilă, care pot face diferenţa între o afacere profitabilă şi una neprofitabilă.

La nivel mondial tendinţa întreprinderilor este de externalizare a serviciilor, aceasta oferind mai mult timp pentru desfăşurarea activităţii oamenilor din echipele de conducere şi reducând substanţial costurile pentru realizarea obiectivelor societății respective.

Din punct de vedere al dimensiunii afacerii sale, un întreprinzător, o firmă, poate opta în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea contabilităţii la un profesionist contabil, la o firmă specializată în servicii contabile sau, de ce nu, chiar la o combinaţie optimă între cele doua variante.

Este posibil să ne putem asigura că sistemele de management şi practicile de gestiune ale resurselor umane creează condiţii propice pentru dezvoltarea atât a performanţei angajaţilor cât şi a performanţei companiei?

Răspunsul, deşi ar putea părea utopic într-o oarecare măsură, este unul afirmativ.

Performanţa socială reprezintă un centru de interes pentru orice companie de succes, fiind un concept utilizat în special pentru măsurarea comportamentului social al angajaţilor şi al managerilor dintr-o societate. Ea ajută la mărirea gradului de conştientizare a prezenţei companiei pe piaţă şi în acelaşi timp oferă un cadru optim atât dezvoltării resurselor umane cât şi pentru mărirea profitului.

Liderul mondial în domeniul construcţiilor modulare decide creşterea investiţiilor în România

În ciuda faptului că Romania a fost lovită de criză din plin, cu preponderenţă în zona construcţiilor, în ciuda scăderilor economice despre care se mai vorbeşte încă, există totuşi o companie care, nu doar a supravieţuit crizei, dar a avut creşteri semnificative: Algeco.

De ce, cum şi până unde, ne spune Dl. Florin Ianul, Director General Algeco Romania.

– Ce a însemnat 2010 pentru ALGECO Romania?

După creşterea de 25% înregistrată in 2009, Algeco Romania raportează o creştere cu 17% a cifrei de afaceri pe 2010 comparativ cu anul trecut. 2010 a însemnat totodată diversificarea portofoliului de produse şi servicii, creşterea şi dezvoltarea organizaţiei, întărirea şi progresul echipei.

În actualul context european, evoluţia ratei şomajului are o importanţă deosebită atât pentru investiţiile majore cât şi pentru intreprinderile mici şi mijlocii. Previziunile sunt cât se poate de sumbre: ”Cred că nu am văzut încă vârful pentru rata şomajului, acesta va fi atins undeva în 2010, în trimestrul I sau II. Nu cred că vom ajunge la o rata de 10% dar este o părere proprie”, declara economistul Băncii Mondiale, Cătălin Pauna.

Iată-ne ajunşi în trimestrul II al anului 2010 şi cu o perspectivă asupra trimestrului I al acestui an putem spune că previziunile nu sunt departe de a fi îndeplinite. Dacă în România rata şomajului pentru ultimul trimestru al anului 2009 a fost de 7,5%, în trimestrul I al anului 2010 a ajuns la 8,3% faţă de 5,6% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

La finele anului trecut, Comisia Europeană a autorizat un program propus de România care este valabil până la 31 decembrie 2010 şi ar urma să sprijine firmele care au probleme financiare, ca urmare a inăspririi condiţiilor de creditare din cauza crizei economice.

Ajutorul de stat poate fi acordat de către autorităţile române doar companiilor care nu se aflau în dificultate la 1 iulie 2008 sub forma de sume nerambursabile, imprumuturi în condiţii preferenţiale, subvenţii de dobândă, garanţii sau eşalonarea creanţelor deţinute de stat fără perceperea de dobânzi.

Anul 2009 cu siguranţă nu a fost cel mai bun pentru Republica Moldova, din toate punctele de vedere. A inceput cu o campanie electorală care incet, incet a degenerat intr-o adevarată criză politică, care ,din păcate, la final de an persistă. O criză politică care speram că va fi solutionată cât de curând şi care în tandem cu criza economică si financiară mondială a creat o situatie fără precedent pentru Moldova.

Şi totuşi, nimic nu poate minţi un ochi bun de investitor care ştie că o criză poate fi o pista de decolare perfectă, daca ştii cum să pavezi drumul şi să profiţi de specificul geografic al regiunii. O criză economica aduce cu sine oportunităţi de investiţii frumoase cu bani puţini, pentru că întreaga economie a devenit “mai ieftină”, dar cu aceleasi necesităţi vitale. Marii giganţi mondiali în ale afacerilor recomandă criza ca fiind mometul cel mai prielnic pentru proiecte mari.

Mulţi antreprenori care şi-au dorit să aplice până acum la proiecte finanţate din bani europeni au fost descurajaţi de lipsa de prefinanţare. Până acum antreprenorii primeau o prefinanţare de doar 10-20% care se calcula doar din suma cofinanţată, care ajungea să fie aproximativ 50% din proiect.

De acum antreprenorii vor putea primi din start 30% din valoarea proiectelor finanţate din bani europeni. Singura problemă cu care se vor confrunta antreprenorii în continuare va fi cea legată de greutatea de a convinge băncile să le accepte credite pentru derularea proiectelor.

Companiile din România mai au să-şi recupereze de la stat aproximativ 911 miliarde euro, aproximativ 3,827 miliarde lei din rambursarile de TVA, după ce, din februarie şi până în august statul a restituit 1,69 miliarde euro (7,10 miliarde lei) potrivit datelor ANAF.

Cel mai mare vârf de plată s-a înregistrat în luna august când Executivul a restituit 1,197 miliarde lei (285 milioane euro).

Rambusarea lunară efectivă se face la trei termene fixe, respectiv: în zilele de 4, 24 si 29 ale fiecarei luni, iar datoriile restante se vor plăti în maxim 45 de zile aşa cum a declarat fostul premier Emil Boc, la sfârşitul lunii iunie.

Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va plăti în luna octombrie aproximativ o treime din sumele restante faţă de companii din rambursările de TVA. Aşadar, peste 2.700 de firme urmau sa isi recupereze TVA-ul de la stat luna trecuta.

Rata şomajului din Uniunea Europeana a atins o situaţie record ajungând în luna iunie 2009 la 8,9%, cel mai mare nivel din ultimii patru ani, informează Eurostat, Institutul European de Statistică.

În luna mai, rata şomajului ajungea la 8,8%, iar în zona euro la 9,3%, urmând ca în luna iunie aceasta sa crească până la valoarea record de 9,4%. In această regiune, valoarea de 9,4% reprezintă cel mai înalt nivel din ultimii zece ani.

În cifre, în luna iunie, numărul şomerilor a depăşit în UE 21,5 milioane de persoane, adică atât cât numără populaţia României.

Din acest număr, aproape 14.9 milioane de persoane fără loc de muncă erau din zona euro. Comparativ cu iunie 2008, numărul şomerilor a crescut cu 5,02 milioane în UE şi cu 3,17 milioane în zona euro. Pe ţări, cele mai mici rate ale şomajului au fost consemnate, în iunie, în Olanda (3,3%) şi Austria (4,4%), iar cele mai ridicate s-au înregistrat în Spania (18,1%), Letonia (17,2%) şi Estonia (17%).

Odată cu publicarea datelor economice aferente trimestrului 2 al 2009 constatăm că toate ţările din Europa de Est au fost puternic lovite de criză, înregistrând scăderi ale economiei mai accentuate decât ţările din Vestul, Sudul sau Nordul Europei.

Datele economice pentru T2 2009, comparativ cu T2 2008 reflectă o scădere dramatică a economiilor ţărilor baltice (cele mai mari scăderi din Europa) pe primul loc situându-se Lituania cu o scădere a economiei de 22,6%, Letonia cu 18,2% şi Estonia cu 16,6%. Locul 4 în topul celor mai afectate economii îl ocupă chiar România cu o scădere de 8,8% urmată de Ungaria cu 7,4%, Slovacia cu 5,3%, Cehia cu 4,9% şi Bulgaria cu 4,8%.

În acelaşi trend al scăderii economiei se înscrie o altă importantă ţară din Europa de Est chiar dacă nu estemebru al Uniunii Europene şi anume Ucraina, scăderea raportată în T2 fiind de 18%.

Din cele 12,95 miliarde euro pe care Romania le-a împrumutat de la FMI, am primit deja doar 5 miliarde, următoarea tranşă de 1,9 miliarde euro urmând sa intre în conturile noastre în data de 15 septembrie.

Însă, se pare ca respectarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional este o misiune foarte grea pentru autorităţile de la Bucureşti. Dacă în domeniul bancar o ducem relativ bine, aşa cum arata evaluarile FMI, la politica fiscal – bugetara suntem aproape corigenţi, având nevoie de reforme şi o regandire a politicilor sociale, legea pensiilor şi a salarizarii în sectorul public.

Semnând acordul cu FMI, Statul Roman s-a angajat sa ia măsuri de consolidare a finanţelor publice, prima măsura fiind reducerea treptata a deficitului bugetar prin controlul strict al cheltuielilor publice. O data cu o noua vizita a misiunii FMI în Romania şi în funcţie de concluziile trase de aceasta se va decide deblocarea sau nu a următoarei tranşe din împrumut.

S-a mai scris o pagină în istoria Uniunii Europene o dată cu înfiinţarea primei instituţii europene cu atribuţii în ceea ce priveşte monitorizarea evoluţiilor din pieţele financiar-bancare şi semnalarea riscurilor sistemice.

Liderii europeni au decis înfiinţarea unei noi instituţii europene – Consiliul pentru Riscuri Sistemice – ca răspuns al Summitului G20 de la Londra, din 2 aprilie, când participanţii s-au pronunţat pentru o mai bună supraveghere a economiilor în general şi a pieţelor financiar-bancare în special.

Costurile aferente derulării unei afaceri în Bulgaria sunt cu aproximativ 46 la sută mai mici decât media în UE, a declarat Petar Dimitrov, Ministrul Economiei şi Energiei al Bulgariei, citat de Agenţia Bulgară Telegraph (BTA). Pe 5 martie, el a reunit participantii la Forumul Bulgar de Investiţii si Afaceri pentru a incuraja investiile în această ţară, fiind cel mai ieftin loc pentru a investi din Uniunea Europeană.

Factorii care fac din Bulgaria o ţară atractivă pentru investiţii în timpul unei crize economice la nivel mondial sunt costurile şi taxele scăzute cu locurile de muncă. Povara securităţii sociale din ţară este pe locul patru în clasamentul UE.

Din momentul iniţierii procesului de promovare a investiţiilor, Aatualul Minister al Economiei şi Comerţului Republicii Moldova promovează si explică facilităţile oferite de Zonele Economice Libere (ZEL) şi avantajele desfăşurării activităţii unei companii pe un teritoriu declarat liber de aproape toate taxele. Totuşi, cât de lipsite de cusur sunt aceste zone şi ce am câstiga dacă am muta activitatea într-o astfel de zonă?

În primă fază să clarificăm ce inseamnă o ZEL: este o zonă delimitată fizic, cu un regim fiscal şi vamal special, creat la decizia Guvernului. Motivul pentru care se crează astfel de zone este stimularea activităţii de producţie pentru export. Şi este logică o astfel de decizie, in contextul unei balanţe comerciale “foarte negative“.

În perioada următoare o misiune a FMI urmează să sosească la Bucureşti pentru evaluarea situaţiei macroeconomice şi iniţierea discuţiilor în vederea încheierii unui acord de sprijin pentru acoperirea deficitului de finanţare pe 2009.

Prognozele economice pentru acest an arată destul de rău, iar România are nevoie de finanţare externă. Această finanţare este necesară pentru acoperirea deficitului extern, cât şi a deficitului bugetar având în vedere scăderea puternică a investiţiilor străine directe, a remiterilor, precum şi a veniturilor încasate de stat.

Conform ultimelor estimări, deficitul bugetar pe final de an este de circa 5% din PIB iar deficitul extern a urcat în octombrie la 14,4 mld. euro, fiind cu aproape 11% mai mare decât după zece luni din 2007.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) include sumele obţinute din contractele de închiriere în categoria de venituri obţinute din activităţi independente. Excepţie fac contractele de arendare a bunurilor agricole.

Potrivit Codului fiscal, sunt asimilate veniturilor din chirii toate veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal.

Din punct de vedere al taxării vor fi:

Administraţia societăţii Timpuri Noi, care deţine un teren de 5 hectare în centrul Capitalei, a cerut săptămâna trecută aprobarea acţionarilor pentru a obţine finanţare fie prin vânzarea unor loturi de teren fie prin accesarea unor credite de la instituţii sau persoane fizice.

Producătorul bucurestean de motoare, turbine, utilaje si piese de schimb este în curs de relocare, astfel că a scos la vânzare terenul pe care se afla platforma uzinei, la un preţ de pornire de 100 de milioane de euro, fără TVA. Consiliul de Administraţie al uzinei a primit anul trecut numeroase oferte pentru terenul din zona Unirii, după ce acţionarii l-au împuternicit să valorifice, prin negociere imobilul companiei. Ofertele au fost însă respinse întrucât nu îndeplineau toate criteriile solicitate.