Înrolarea în SPV devine obligatorie pentru societați comerciale, PFA-uri și profesii liberale

Potrivit unui proiect al Ministerului Finanțelor, înrolarea în serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV) va deveni obligatorie pentru mai multe categorii de persoane fizice și juridice, începând de anul viitor.

Guvernul a aprobat, joi 22.10, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni.

În Monitorul Oficial nr. 772 din 25 august 2020 a fost publicată Ordonanța de Urgență privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie.

Începand cu 21 aprile atât instituțiile publice cât și operatorii economici care prin natura activității au deschise conturi la Trezorerie, vor putea utliza plata online, prin intermediul ordinului de plata multiplu electronic, din conturile deschise la unitațile Trezoreriei Statului prin care își desfășoară activitatea. 

Noile prevederi se află în OMFP nr.1819/2020 și au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 279 din data de 3 aprilie 2020.

Guvernul României a venit astăzi cu un pachet de măsuri pentru a atenua efectele negative ale crizei provocate de noul coronavirus.

Conform anunțului făcut de Premierul Ludovic Orban au fost luate acele măsuri considerate absolut necesare pentru susținerea angajaților și angajatorilor afectați de epidemia de coronavirus, cum ar fi: susținerea de către Guvern a costurilor cu șomajul tehnic al angajaţilor, în baza îndeplinirii unor condiții specifice, majorarea bugetului alocat pentru decontarea concediilor medicale, respectiv acordarea de credite pentru IMM-uri, pentru investiții și asigurarea capitalului de lucru.

Redăm mai jos principalele măsuri anunțate în  declarația de presa a Premierului Orban.

Măsuri în sprijinul companiilor

Declarația 112 (Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) a fost recent revizuită, ca urmare a modificărilor aduse Codului fiscal prin OUG nr. 43/2019, publicată în Monitorul Oficial pe 1 octombrie.

OUG 43/2019 are ca scop modificarea şi completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor, și a fost adoptată în principal din necesitatea soluționării unor probleme semnalate din practică, în special nevoii de adaptare la facilitățile acordate în ultimul timp domeniului construcțiilor.

Descriem mai jos, pe scurt,  modificările Declarației 112, după cum urmează:

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al creditorului împotriva debitorului care nu şi-a achitat datoria la scadenţă este termenul de drept comun în materie de obligaţii comerciale, respectiv de 3 ani, potrivit art. 2.517 din Codul Civil.

Trebuie precizat că în cazul în care societatea a confirmat soldul furnizorului pe baza „extrasului de cont” la inventariere sau altă modalitate de confirmare a debitelor, termenul de 3 ani decurge începând cu această nouă dată, în conformitate cu art 2.541 din Codul Civil.

Conform Codului Civil, termenul de prescriere reprezintă un drept al debitorului şi nu o obligaţie. Astfel, după scurgerea celor 3 ani, nu este obligatorie scoaterea din evidenţă a furnizorilor prescrişi.

Au apărut recent noutăți cu privire la emiterea bonurilor fiscale, sau mai bine spus cu privire la sancțiunile aplicate pentru neeemiterea acestora.

Astfel, comercianţii care nu emit bonuri fiscale şi nu utilizează case de marcat riscă amenzi de pana la 15.000 de lei şi suspendarea activităţii între o lună şi trei luni. Mai mult decât atât, pe perioada suspendării activităţii magazinul va fi sigilat de inspectorii antifraudă, care vor afişa, de asemenea, un anunţ în acest sens. Măsura poate fi aplicată din 1 martie, după cum au anunţat recent reprezentanţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Totodată, amenzile pentru cei care nu respectă legislaţia privind bonurile fiscale sunt de maximum 60.000 de lei. 

Deși România are una dintre cele mai reduse cote unice, totuși, sistemul de impozitare, așa cum este reglementat de Codul fiscal în vigoare, conține multe neclarități care pun firmele în dificultate atunci când trebuie să aplice prevederile. 

Principalele probleme pe care le prezintă acest sistem sunt legate de lipsa de corelare a acestor prevederi (cele privind impozitul pe profit din Codul fiscal) cu cele contabile, de dreptul muncii sau comerciale. De exemplu, deși avem un sistem fiscal care pemite societatilor tip holding sa circule resursele financiare, lipsesc instrumentele de dreptul muncii sau de drept societar care să ia în calcul facilitarea funcționării acestora. Având în vedere aceste aspecte, activitatea societăților plătitoare de impozit pe profit este îngreunată de discrepanța dintre reglementarile contabile și cele fiscale.