Externalizarea serviciilor, umbrela de vreme rea în timp de criză?

iunie 24, 2020Adela Cristea

Criza pe care o traversăm e una fără precedent (din foarte multe motive, inclusiv faptul că nu se supune ciclicității obișnuite a crizelor din economie, ea depinzând în principal de evoluția unui factor extern economiei, care ține de sănătatea publică). Așadar, pentru majoritatea companiilor e foarte dificil în prezent să planifice pentru viitor, deoarece evoluția piețelor în acest an (și probabil următorii 2-3) va fi extrem de imprevizibilă.

Scăderea de venituri însă, e evidentă la majoritatea companiilor, ceea ce pune o presiune suplimentară pe costuri și determină companiile, în cele mai multe cazuri, să recurgă fie la concedieri fie la renegocieri de contracte cu furnizori sau chiar la renunțarea la anumite servicii.

CITEȘTE MAI MULT

Cum aplicăm până la urmă șomajul tehnic?

martie 30, 2020Liliana Savin

Luni seară târziu, după lungi așteptări, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea OUG nr. 30/2020  - cea care se referă la protecția pe care statul o va acorda salariaților pe perioada stării de urgență, în cazul suspendării contractelor individuale de muncă, din inițiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit.c) din Legea 53/2003 – Codul muncii. Mai pe scurt, vorbim despre Ordonața care reglementează șomajul tehnic pe perioada crizei SARS-Cov-2.

Așa cum ne doream, dar deja nu mai speram, Ordonanța vine în sprijinul tuturor salariaților afectați de răspândirea virusului SARS-Cov-2, eliminând diferențierea între salariații ai căror angajatori au fost determinați să închidă total sau parțial activitatea în baza deciziilor emise de autoritățile publice și cei care au fost afectați indirect de măsurile luate.

CITEȘTE MAI MULT

Șomajul tehnic – cum putem beneficia de noile facilități?

martie 23, 2020Florina Babau

În contextul crizei economice generate de răspândirea coronavirus (COVID-19), numeroase companii sunt nevoite să aplice măsuri de reducere a costurilor și restrângere a activității. În acest context Guvernul României a adoptat în 21 martie o Ordonanță de Urgență (OUG nr. 30/2020) pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale. Ordonanța aduce și câteva completări cu privire la suspendarea temporară a contractului individual de munca, din inițiativa angajatorului, cunoscută în limbajul comun ca „șomaj tehnic”.

Șomajul tehnic exista și până în prezent, fiind reglementat de Codul muncii care, la art. 53, conține prevederi privind întreruperea sau reducerea activității angajatorului:

CITEȘTE MAI MULT

Dezinformare gravă din partea Ministrului Finanțelor și ANAF!

martie 20, 2020Adela Cristea

Din nefericire, în aceste zile oricum dificile, suntem victimele unei grave dezinformări din partea ANAF. 

În urmă cu câteva zile Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu a anunțat printr-o postare publică, pe propria pagină de Facebook, câteva măsuri pe care le va lua pentru mediul de afaceri pentru combaterea efectelor crizei actuale. La foarte puțin timp după, ANAF a publicat pe propriul site un comunicat de presă oficial, cuprinzând aceleași măsuri. Îl găsiți pe site-ul ANAF, aici și totodată în imaginea atașată. Detalii despre respectivele prevederi găsiți și aici.

CITEȘTE MAI MULT

Șomajul tehnic – gura de oxigen pentru companiile afectate de criza pandemiei

martie 19, 2020Liliana Savin

Multe companii sunt sau vor fi curând puternic afectate de raspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Probabil unele companii vor fi în situația să adopte soluția somajului tehnic, care presupune întreruperea temporară a activității, adică suspendarea temporară a contractului de muncă, dar și plata a minim 75% din salariu de bază.

Măsura adoptată de guvern pentru atenuarea impactului asupra mediului privat este de a suporta din bugetul asigurarilor de șomaj indemnizația de care beneficiază salariații a căror contracte individuale de muncă sunt suspendate temporar din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2.

CITEȘTE MAI MULT

Criza de personal din România. Cauze și potențiale soluții

august 26, 2019Adela Cristea

Faptul că România trăiește azi o criză majoră de personal nu mai este o noutate pentru nimeni. Indiferent cu ce manager de companie privată vei discuta, acesta va fi unul din primele subiecte abordate, iar estimările din zona publică și privată plasează acest deficit la cifre între 500.000 și 1 milion de persoane.

Cauzele acestui deficit sunt multiple și complexe, dar pot fi sintetizate în câteva cauze principale:

CITEȘTE MAI MULT

Cum pierde anual Statul Român peste 2 miliarde de euro prin birocrație?

august 22, 2019Adela Cristea

Auzim aproape în fiecare zi despre criza forței de muncă din România. Chiar dacă plângerile vin aproape exclusiv din zona sferei private, problema afectează în egală măsură companiile private și domeniul public (cu toate că Guvernanții noștri nu par încă foarte conștienți de asta). România se află în prezent pe locul 2 în lume ca deficit de personal, după Japonia, iar 4 din 5 manageri de companii acuză lipsa de personal. 

Cifrele concrete ale deficitului de personal sunt discutabile (circulă multe variante în spațiul public), acesta fiind estimat între 500.000 angajați (cifrele companiilor) și aproape 1 milion (conform declarațiilor Ministrului de Finanțe).

Ce înseamnă acest deficit?

CITEȘTE MAI MULT

Ce înseamnă Service Design și Design Thinking?

februarie 12, 2018Adela Cristea

Dacă ai auzit vreodată despre Service Design si Design Thinking dar nu știi exact ce sunt, acest articol este pentru tine

Ai intrat vreodată într-un magazin, hotel, restaurant și ți s-a părut că lucrurile nu-s chiar la locul lor, că nu găsești ce cauți în locul “în care ar trebui să fie”, că trece prea mult timp până să fii servit sau că angajații respectivi fac o serie de mișcări sau operațiuni inutile? Ai intrat vreodată pe un website și ți s-a părut foarte complicat să găsești ce căutai, ai parcurs drumuri inutile cu mouse-ul și ai făcut nenumărate click-uri până să dai de butonul de care chiar aveai nevoie?

Ai simțit vreodată că în interiorul organizației voastre cei care îți dau servicii interne (Legal, HR, purchasing, IT, etc) nu răspund întotdeauna suficient de prompt și eficient nevoilor tale? Dar că întreaga ta experiență în interiorul organizației e departe de jobul visat?

CITEȘTE MAI MULT

Prescrierea datoriilor față de furnizori

februarie 29, 2016Dorina Damean

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al creditorului împotriva debitorului care nu şi-a achitat datoria la scadenţă este termenul de drept comun în materie de obligaţii comerciale, respectiv de 3 ani, potrivit art. 2.517 din Codul Civil.

Trebuie precizat că în cazul în care societatea a confirmat soldul furnizorului pe baza „extrasului de cont” la inventariere sau altă modalitate de confirmare a debitelor, termenul de 3 ani decurge începând cu această nouă dată, în conformitate cu art 2.541 din Codul Civil.

Conform Codului Civil, termenul de prescriere reprezintă un drept al debitorului şi nu o obligaţie. Astfel, după scurgerea celor 3 ani, nu este obligatorie scoaterea din evidenţă a furnizorilor prescrişi.

CITEȘTE MAI MULT

Concediile pentru angajații care devin părinți

februarie 26, 2016Ramona Bosinceanu

Concediul pentru creșterea copilului se confundă deseori cu concediul de maternitate. Pentru a avea o imagine clară asupra acestor aspecte, le vom discuta și dezbate individual.

Concediu creștere copil

  • se acordă opțional, la cererea oricăruia dintre părinții copilului;
  • este condiționat de realizarea de venituri impozabile o perioadă de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului;
  • se acordă pe o anumită perioadă de timp, respectiv pânâ când copilul împlinește 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
  • poate fi efectuat numai după concediul de maternitate obligatoriu.

 Concediu de maternitate

CITEȘTE MAI MULT

Comunicarea asertivă poate fi cheia succesului !

februarie 17, 2016Diana Calb

Știm cu toții că acţiunea de a comunica, verbal sau non-verbal, stă la baza relaţiilor interumane atât în viaţa profesioanlă, cât şi în cea personală. Dar nu oricine ştie să comunice eficient. Timpul și studii făcute în domeniul comunicării ne-am demonstrat că aceasta poate fi dusă la rang de „artă”, iar dacă este caracterizată de eficienţă, ne poate facilita, iar uneori asigura atingerea succesului în plan profesional.

Cel mai adesea termenul de comunicare eficientă este sinonim cu termenul de comunicare asertivă. Asertivitatea reprezintă capacitatea individului de a se situa undeva la mijlocul comportamentului agresiv şi pasiv, adică trebuie să -şi exprime în mod deschis, sincer şi onest sentimentele şi ideile, fără a leza în niciun fel pe cel cu care comunică, fără a încălca drepturile sale personale, dar nici pe ale celorlalţi.

Asertivitatea aduce beneficii într-o companie atât pentru relaţia manager – angajat, cât şi pentru cea dintre angajaţi.

CITEȘTE MAI MULT

To do or not to do… a „To do list”?

februarie 9, 2016Adina Almajanu

Ridicată în slăvi sau blamată, cronofagă şi câteodată ulterior uitată, lista cu activităţile ce urmează a fi realizate rămâne un instrument foarte eficient de prioritizare și de gestionare a timpului și a stresului, în special dacă este întocmită în mod corect.

Succesul acestor liste se datorează în mare parte faptului că, fiind în formă scrisă, materializează într-o oarecare măsură sarcinile care în mod normal ar putea fi date uitării. De asemenea, ele reprezintă atât un prim pas în clarificarea și conștientizarea etapelor unui proiect sau a implicațiilor unei sarcini de lucru, cât și o modalitate prin care se poate urmări evoluția muncii.

Cum putem crește eficiența unui “To do list”?

CITEȘTE MAI MULT