Incluziunea, mecanism eficient în organizații

Luni seară târziu, după lungi așteptări, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea OUG nr. 30/2020  - cea care se referă la protecția pe care statul o va acorda salariaților pe perioada stării de urgență, în cazul suspendării contractelor individuale de muncă, din inițiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit.c) din Legea 53/2003 – Codul muncii. Mai pe scurt, vorbim despre Ordonața care reglementează șomajul tehnic pe perioada crizei SARS-Cov-2.

Așa cum ne doream, dar deja nu mai speram, Ordonanța vine în sprijinul tuturor salariaților afectați de răspândirea virusului SARS-Cov-2, eliminând diferențierea între salariații ai căror angajatori au fost determinați să închidă total sau parțial activitatea în baza deciziilor emise de autoritățile publice și cei care au fost afectați indirect de măsurile luate.

În contextul crizei economice generate de răspândirea coronavirus (COVID-19), numeroase companii sunt nevoite să aplice măsuri de reducere a costurilor și restrângere a activității. În acest context Guvernul României a adoptat în 21 martie o Ordonanță de Urgență (OUG nr. 30/2020) pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale. Ordonanța aduce și câteva completări cu privire la suspendarea temporară a contractului individual de munca, din inițiativa angajatorului, cunoscută în limbajul comun ca „șomaj tehnic”.

Șomajul tehnic exista și până în prezent, fiind reglementat de Codul muncii care, la art. 53, conține prevederi privind întreruperea sau reducerea activității angajatorului:

Din nefericire, în aceste zile oricum dificile, suntem victimele unei grave dezinformări din partea ANAF. 

În urmă cu câteva zile Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu a anunțat printr-o postare publică, pe propria pagină de Facebook, câteva măsuri pe care le va lua pentru mediul de afaceri pentru combaterea efectelor crizei actuale. La foarte puțin timp după, ANAF a publicat pe propriul site un comunicat de presă oficial, cuprinzând aceleași măsuri. Îl găsiți pe site-ul ANAF, aici și totodată în imaginea atașată. Detalii despre respectivele prevederi găsiți și aici.

Multe companii sunt sau vor fi curând puternic afectate de raspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Probabil unele companii vor fi în situația să adopte soluția somajului tehnic, care presupune întreruperea temporară a activității, adică suspendarea temporară a contractului de muncă, dar și plata a minim 75% din salariu de bază.

Măsura adoptată de guvern pentru atenuarea impactului asupra mediului privat este de a suporta din bugetul asigurarilor de șomaj indemnizația de care beneficiază salariații a căror contracte individuale de muncă sunt suspendate temporar din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2.

Faptul că România trăiește azi o criză majoră de personal nu mai este o noutate pentru nimeni. Indiferent cu ce manager de companie privată vei discuta, acesta va fi unul din primele subiecte abordate, iar estimările din zona publică și privată plasează acest deficit la cifre între 500.000 și 1 milion de persoane.

Cauzele acestui deficit sunt multiple și complexe, dar pot fi sintetizate în câteva cauze principale:

Auzim aproape în fiecare zi despre criza forței de muncă din România. Chiar dacă plângerile vin aproape exclusiv din zona sferei private, problema afectează în egală măsură companiile private și domeniul public (cu toate că Guvernanții noștri nu par încă foarte conștienți de asta). România se află în prezent pe locul 2 în lume ca deficit de personal, după Japonia, iar 4 din 5 manageri de companii acuză lipsa de personal. 

Cifrele concrete ale deficitului de personal sunt discutabile (circulă multe variante în spațiul public), acesta fiind estimat între 500.000 angajați (cifrele companiilor) și aproape 1 milion (conform declarațiilor Ministrului de Finanțe).

Ce înseamnă acest deficit?

Dacă ai auzit vreodată despre Service Design si Design Thinking dar nu știi exact ce sunt, acest articol este pentru tine

Ai intrat vreodată într-un magazin, hotel, restaurant și ți s-a părut că lucrurile nu-s chiar la locul lor, că nu găsești ce cauți în locul “în care ar trebui să fie”, că trece prea mult timp până să fii servit sau că angajații respectivi fac o serie de mișcări sau operațiuni inutile? Ai intrat vreodată pe un website și ți s-a părut foarte complicat să găsești ce căutai, ai parcurs drumuri inutile cu mouse-ul și ai făcut nenumărate click-uri până să dai de butonul de care chiar aveai nevoie?

Ai simțit vreodată că în interiorul organizației voastre cei care îți dau servicii interne (Legal, HR, purchasing, IT, etc) nu răspund întotdeauna suficient de prompt și eficient nevoilor tale? Dar că întreaga ta experiență în interiorul organizației e departe de jobul visat?

Lumea în jurul nostru se schimbă cu viteză. Și în domeniul programelor de dezvoltare ale organizațiilor apar multe schimbări, noutăți, provocări. Vă invit să descoperim împreună câteva tendințe. 

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al creditorului împotriva debitorului care nu şi-a achitat datoria la scadenţă este termenul de drept comun în materie de obligaţii comerciale, respectiv de 3 ani, potrivit art. 2.517 din Codul Civil.

Trebuie precizat că în cazul în care societatea a confirmat soldul furnizorului pe baza „extrasului de cont” la inventariere sau altă modalitate de confirmare a debitelor, termenul de 3 ani decurge începând cu această nouă dată, în conformitate cu art 2.541 din Codul Civil.

Conform Codului Civil, termenul de prescriere reprezintă un drept al debitorului şi nu o obligaţie. Astfel, după scurgerea celor 3 ani, nu este obligatorie scoaterea din evidenţă a furnizorilor prescrişi.

Concediul pentru creșterea copilului se confundă deseori cu concediul de maternitate. Pentru a avea o imagine clară asupra acestor aspecte, le vom discuta și dezbate individual.

Concediu creștere copil

• se acordă opțional, la cererea oricăruia dintre părinții copilului;
• este condiționat de realizarea de venituri impozabile o perioadă de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului;
• se acordă pe o anumită perioadă de timp, respectiv pânâ când copilul împlinește 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
• poate fi efectuat numai după concediul de maternitate obligatoriu.

 Concediu de maternitate

Știm cu toții că acţiunea de a comunica, verbal sau non-verbal, stă la baza relaţiilor interumane atât în viaţa profesioanlă, cât şi în cea personală. Dar nu oricine ştie să comunice eficient. Timpul și studii făcute în domeniul comunicării ne-am demonstrat că aceasta poate fi dusă la rang de „artă”, iar dacă este caracterizată de eficienţă, ne poate facilita, iar uneori asigura atingerea succesului în plan profesional.

Cel mai adesea termenul de comunicare eficientă este sinonim cu termenul de comunicare asertivă. Asertivitatea reprezintă capacitatea individului de a se situa undeva la mijlocul comportamentului agresiv şi pasiv, adică trebuie să -şi exprime în mod deschis, sincer şi onest sentimentele şi ideile, fără a leza în niciun fel pe cel cu care comunică, fără a încălca drepturile sale personale, dar nici pe ale celorlalţi.

Asertivitatea aduce beneficii într-o companie atât pentru relaţia manager – angajat, cât şi pentru cea dintre angajaţi.