Relația dintre reziliența angajatului și nivelul de wellbeing

În contextul organizațional, se discută din ce în ce mai mult despre lipsa de motivație în rândul angajaților, sentiment care afectează atât starea de bine mentală cât și performanța pe termen lung. Feedback-ul primit în cadrul interviurilor de recrutare despre scopul și motivația angajaților și studiul individual cu privire la reziliență, m-au determinat să aprofundez această caracteristică psihologică. Specialiștii în științele socio-umane, sugerează managerilor să adopte o strategie eficientă, prin care să se îmbunătățească reziliența anagajaților, astfel încât să crească și atașamentul față de organizație.

În acest articol, mi-am propus să dezvolt noțiunea de wellbeing în raport cu organizație și un program de creștere a rezilienței în rândul angajaților din organizație. Consider că succesul fiecăruia dintre noi, indiferent de poziția ocupată în cadrul organizației, depinde de starea psiho-emoțională și reziliența în fața provocărilor.

Starea de bine, cunoscută și sub denumirea de wellbeing este o dimensiune complexă și subiectivă a vieții individuale, care reflectă percepția unei persoane cu privire la echilibrul între viața personală și profesională.
Starea de bine poate fi influențată de o varietate de factori, inclusiv aspecte fizice, mentale, emoționale și sociale ale vieții individului. Printre acestea se numără satisfacția în relațiile interpersonale, realizările personale și profesionale, sentimentul de autonomie și control, conexiunile sociale puternice, sentimentul de scop și semnificație în viață.

Reziliența organizațională se referă la capacitatea organizației de a crea un mediu intern care să sprijine dezvoltarea rezilienței la nivelul angajaților (Brock și Grady, 2002). Reziliența descrie abilitatea indiviziilor de a se adapta la diferite provocări și situații tensionate, în același timp păstrându-și motivația, concentrare și autocontrolul. Capacitatea de a fi rezilient în fața stresului provocat de dificultatea unor sarcini, se poate construi prin conștientizare și efort. Asumarea responsabilității și implicarea în căutarea soluțiilor, poate duce la cultivarea rezilienței. Optimismul și auto-eficacitatea sunt două resurse psihologice, care oferă elan individului de a se implica în sarcini și a fi perseverent în rezolvarea lor.

Relația dintre starea de bine și reziliența angajaților este complexă și este influențată de o serie de factori care interacționează între ei. Iată câțiva dintre acești factori:

• Mediul de lucru
• Sănătatea mentală și emoțională
• Suportul social
• Autonomia și controlul
• Obiective și scopuri personale
• Tehnicile de gestionare a stresului

Importanța atașamentului față de organizație

George Homans (1950) susţine că există trei factori care conduc la coeziune socială: interacţiunea, activităţile comune şi sentimentele împărtăşite. Homans consideră că pe măsură ce interacţiunea dintre oameni se dezvoltă, crește și sentimentul de apartenență la grup, esențial în dezvoltarea unui atașament securizant.

Sprijinul emoțional oferit de managerii şi colegii de la locul de muncă și implicarea în activități de grup, poate determina apariţia sentimentului de încredere şi de ataşament organizațional. Pe de altă parte, lipsa comunicării eficiente între colegi și departamente și volumul ridicat de sarcini, poate deveni o sursă de stres și lipsă a motivației. Angajații care se simt conectați la organizație sunt mai predispuși să fie motivați, să fie mai loiali și implicați în activități. Allen și Meyer (1990) definesc atașamentul organizațional ca fiind „starea psihologică ce caracterizează gradul în care angajații se simt legați emoțional, cognitiv și comportamental față de organizația lor“. Cultivarea unui atașament organizațional pozitiv poate fi realizată prin intermediul unui leadership implicat, crearea unei culturi organizaționale sănătoase, oferirea de oportunități de dezvoltare personală și profesională și aprecierea efortului angajaților.

Necesitatea unui program wellbeing pentru reziliență

Bunăstarea  angajaților este parte integrantă a unui mediu de muncă înfloritor, astfel încât implementarea unui program de creștere a satisfacției și motivației este necesar pentru productivitatea și succesul organizațional. Fluctuația de personal, lipsa de motivație și performanță, instalarea burnout-ului și a depresiei în rândul angajaților sunt doar câteva aspecte negative, care au condus la necesitatea urgentă de schimbare a strategiei la nivel de management pentru creșterea rezilienței și a performanței.

Mai jos am creionat câteva beneficii care pot sta la baza unei strategii structurate de creștere a wellbeing-ului în organizație. Implementarea unei strategii necesită un angajament pe termen lung din partea conducerii și o abordare holistică pentru a asigura că nevoile de wellbeing ale tuturor angajaților sunt luate în considerare și respectate.

• Programe de reducere a stresului (abonamente la sala de fitness, yoga)
• Programe culturale (abonamente la teatru sau alte instituții culturale)
• Program de consiliere și terapii de grup
• Prezența psihologului organizațional pentru consiliere individuală
• Extra zile de concediu
• Program flexibil de muncă (hybrid sau remote)
• Digitalizarea mediului de lucru
• Beneficii pentru angajații cu copii (abonamente medicale, pachet de rechizite)
• Alocarea unui buget pentru excursii și activități de teambuilding
• Organizarea de activități sportive periodice
• Organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea soft skill-urilor
• Organizarea internă a evenimentelor de sărbători

Rolul implementării unui program wellbeing în organizație?

• Îmbunătățirea sănătății mentale
• Îmbunătățirea sănătății fizice
• Reducerea fluctuației de personal
• Reducerea abandonului de la locul de muncă
• Evitarea instalării burnout-ului și depresiei
• Creșterea productivității
• Creșterea dezvoltării personale ale angajaților
• Creșterea motivației și satisfacției
• Creșterea culturii organizaționale
• Atragerea și reținerea talentelor

Prin urmare, un program de wellbeing în organizații nu numai că contribuie la îmbunătățirea sănătății și fericirii angajaților, dar poate avea și un impact semnificativ asupra performanței organizaționale. Susținerea și promovarea programelor și beneficiilor care susțin bunăstarea angajaților este o investiție în succesul pe termen lung al unei organizații. Prin înțelegerea nevoilor angajaților în ceea ce privește sănătatea fizică, mentală și emoțională, organizațiile pot crea un mediu de lucru pozitiv , în care angajații se simt valorizați și încurajați să-și aducă contribuția maximă.