De cele mai multe ori, nu facem diferenţa între cele două tipuri de concedii şi cum trebuie să le gestionăm. Mai jos o analiză succintă a celor două situaţii, cu tot ceea ce presupune fiecare.
De cele mai multe ori, nu facem diferenţa între cele două tipuri de concedii şi cum trebuie să le gestionăm. Mai jos o analiză succintă a celor două situaţii, cu tot ceea ce presupune fiecare.
Vă era “dor” de un nou impozit? – Impozitul pe construcții speciale are scadența pe 26 mai
Conform OUG 102/2013, de la 1 ianuarie 2014 a apărut un nou impozit care se plătește de atât de către persoanele juridice române și străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi de cele cu sediul social în România.
Cât se platește și care este modalitatea de calcul?
Impozitul pe construcții speciale se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (valoarea de inventar), evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor menționate la art 296.34 din Codul Fiscal din care se scade:
Conform HG nr. 166/2003, studenții beneficiază de o serie de facilități în momentul în care decid să deschidă o afacere proprie. Dar, pentru a beneficia de aceste avantaje, trebuie să aducem în discuție condițiile ce trebuie îndeplinite de studentul care înființează o firmă. Așdar, pentru a avea acces la facilități în primul rând e obligatoriu ca:
Pe 11 mai echipa Ascent Group a participat la Timișoara la Crosul Firmelor, o competiție organizată anual de Atletic Club Maraton.
Am participat pentru că ne place sportul, ne place ideea ce competiție, dar cel mai mult ne plac spiritul de echipă și fair-play-ul. Considerăm că ele trebuie să domine atât lumea sportului, cât și pe cea a afacerilor.
Ne-am aliniat la start având ca scop principal să ne simțim bine în echipă, dar în final (de necrezut și pentru noi într-o competiție cu peste 1600 de participanți!) echipa noastră a urcat de 2 ori pe podium:
locul 1 la alergare – masculin – trofeu câștigat de colegul nostru Roland Unterweger
locul 3 în clasamentul general – trofeu câștigat de echipa Ascent Group, în baza punctelor acumulate
Am fost foarte aproape de podium și la ciclism, unde colega noastră Renata Todoran s-a clasat pe locul 4.
În 2014 au fost publicate două acte normative prin care se aduc noutăți cu privire la impozitarea profitului. Este vorba despre HG 77/05.02.2014, respectiv despre OUG 19/23.04.2014.
Cele două acte normative aduc în principal modificări în ceea ce privește veniturile neimpozabile, chetuielile deductibile, respectiv impozitarea profitului reinvestit. Iată care sunt cele mai importante noutăți:
1. VENITURI NEIMPOZABILE
Sunt considerate venituri neimpozabile dividendele plătite de o persoană juridică română (sau plătite de o persoană juridică nerezidentă plătitoare de impozit pe profit cu care România are încheiată o Convenție de evitare a dublei impuneri) unei persoane juridice române, care deține la persoana juridică română (sau la persoana juridică nerezidentă), la data înregistrării dividendelor, minim 10% din capitalul social al persoanei care distribuie dividendele (cotă deținută pe o perioada neîntreruptă de minim 1 an);
Întrucât recuperarea creanţelor este în continuare o situaţie de actualitate, voi aborda în acest articol procedura de executare silită a debitorilor.
Din experienţa practica pot spune că mai mult de 50% din cererile de chemare în judecată având ca obiect pretenţii se finalizează cu pronunţarea unei hotărâri în favoarea creditorilor. Procentul litigiilor care se sting pe cale amiabilă, prin achitarea debitului în timpul procesului sau prin semnarea unor eşalonări de plată de catre părţi este mic, astfel incât, după obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive, suntem nevoiţi să apelăm la forţa de constrâgere a statului, prin organele sale de specialitate, pentru a ne încasa sumele de bani restante.
Procedura de executare silită este reglementata de noul cod civil. Un prim aspect care trebuie retinut este acela că, pentru a proceda la executarea silită avem nevoie de un titlu executoriu.
Pe 11 mai echipa Ascent Group va participa la Timișoara la Crosul Firmelor, o competiție organizată anual de Atletic Club Maraton.
Ne place sportul, ne place ideea ce competiție, dar cel mai mult ne plac spiritul de echipă și fair-play-ul. Considerăm că ele trebuie să domine atât lumea sportului, cât și cea a afacerilor.
Așa că, ne vom alinia la start atât cu dorința de a urca pe podium, cât mai ales cu cea de a ne simți bine împreună!
Iar pentru că unul din pricipalele noastre domenii de activitate este trainingul, vrem ca la final de competiție să demonstrăm că suntem: „buni la training, dar și în trening” 🙂
În ultima vreme am primit multe întrebări de la diferiţi angajatori, referitoare la subvenţia pe care o pot primi de la stat dacă angajează anumite categorii de persoane.
Conform Legii nr. 250 din 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 116 din 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, angajatorii pot beneficia de anumite stimulente financiare (sub forma subvenţiilor şi facilităţilor din partea statului) dacă angajează în muncă:
Se poate ca omul de afaceri să se comporte fără a comite păcate? Corelația dintre etică și afaceri suscită interes în societatea românească strict prin prisma arestărilor de răsunet și a vizitelor la DNA a multor nume cunoscute.
Corelația între etică și profit joacă însă un rol principal în evaluarea legitimității morale a activităților economice. O întâlnim atât în doctrina creștină cât și în cultura organizațională a unei companii.
Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 151/2014 din 28 februarie 2014.
Ordonanţa este destul de vastă şi modifică în principal următoarele acte normative:
Modificări la Codul Fiscal
În cazul impunerii veniturilor nerezidenţilor, dacă iniţial se aplică prevederile Codului Fiscal iar ulterior impunerii se prezintă certificatul de rezidenţă fiscală, se poate aplica impozitarea în cel mai favorabil mod, dacă în certificat se prezintă postfactum că societatea a fost rezidentă în perioada anterioară în statul respectiv (statul cu impozitarea mai favorabilă). Procedura este posibilă în cadrul termenului de prescriere.
Mare parte a modificărilor aduse la TVA sunt adresate serviciilor electronice şi de comunicaţii, prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană.
Începând cu 1 ianuarie 2014, asa cum ne-am obișnuit deja la fiecare început de an, Codul Fiscal a fost supus unor noi modificari legislative. Astfel, art. 11, alineatele (11) – (14), „Prevederile speciale pentru aplicarea Codului fiscal”, au făcut obiectul unor astfel de modificări, în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 102/2013.
În aliniatele menționate mai sus se face referire la contribuabilii – persoane impozabile stabilite in Romania – declarați inactivi sau cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de tva, dar care continuă să desfăşoare activităţi economice în perioada de inactivitate.
Ce înseamnă defapt un contribuabil inactiv?
Conform art. 781 din Codul de procedură fiscală, contribuabilii se declară inactivi dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
Legea nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea legii şomajului (Legea 76/2002) a adus începând cu luna octombrie 2013 noutăţi legislative în beneficiul persoanelor înscrise în sistemul asigurărilor pentru şomaj.
Statul a decis să acorde şomerilor aşa numitele prime de mobilitate, adică prima de încadrare şi prima de instalare.
Începând cu data de 01 ianuarie 2014 a intrat în vigoare un nou impozit, impozitul pe construcţiile speciale conform noilor reglementări ale Codului fiscal.
Impozitul pe construcţiile speciale se datorează de către:
persoanele fizice române;
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Fac excepţie:
instituţiile naţionale de cercetare- dezvoltare;
instituţiile publice;
asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.
Impozitul pe construcţii se datorează către bugetul de stat pentru acele construcţii la care nu se plăteşte deja impozit la bugetul local conform art. 296^33 – 296^36 din Codul fiscal.
În sfârșit vești mai bune pentru contribuabili dinspre Administrația Financiară!
În 28 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial (Partea I, nr. 151) OUG nr. 8/2014, care a modificat prevederile referitoare la poprire cuprinse în Codul de procedură fiscală. Ordonanța a intrat în vigoare la aceeaşi dată.
Care este noutatea?
Iată cea mai imporantă prevedere pentru contribuabili cuprinsă în OUG nr. 8/2014: „Pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriți prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzator. În acest caz, prin excepție de la art. 145 alin. (1), poprirea nu poate fi înființata înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicării somației„.
În profesia pe care o am sunt liantul dintre două lumi, care deși ar trebui să funcționeze împreună, sprijinindu-se reciproc, există paralel. Aceste “lumi” sunt cei doi parteneri ai mei: contribuabilul și statul prin reprezentanții săi, funcționarii publici. Ultimilor din enumerare le adresez exclusiv aceste rânduri.
Dragă funcționarule,
După 10 ani de relație (aș vrea să pot spune, dar nu pot), așadar, după 10 ani în care am sperat că vom putea dezvolta o relație, am decis că nu ești încă pregătit sau suficient de dezvoltat să fii partener într-o relație și nici nu vei fi vreodată!
Operaţiunea de compensare reciprocă de datorii şi creanţe în valută nu este reglementată în mod expres prin Regulamentul valutar al BNR. Tocmai de aceea nu se regăsesc nici formulare speciale de compensare aşa cum sunt cele utilizate între parteneri stabiliţi pe teritoriul României.
De asemenea, prin legislaţia bancară nu este reglementată nici procedura de compensare între o persoană juridică rezidentă şi o persoană juridică nerezidentă.
Acceptul compensării datoriilor reciproce între o persoană juridică rezidentă şi partenerul extern se poate dovedi atât în baza unei clauze stipulate în contractul încheiat cu partenerul extern, cât şi pe baza unei corespondenţe sub orice formă (format hârtie, electronic, prin e-mail, fax, etc.) între cei doi parteneri de afaceri din care să rezulte valoarea creanţelor şi datoriilor. Din această corespondenţă în formă scrisă trebuie să rezulte în mod detaliat:
Fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi, informaţiile privind trezoreria sunt disponibile în bilanţul contabil.
De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.
Societatea prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar.
Trăim într-un mediu de business tot mai activ, un mediu în care concurenţa ştie tot ce faci, tu ştii tot ce face concurenţa, un mediu în care clienţii devin tot mai atenţi în alegerea furnizorului, devin tot mai pretenţioşi, aşteptările lor sunt tot mai mari. Am ajuns să preţuim tot mai mult fiecare client pe care îl câştigăm şi facem tot ce ne stă în putinţă să îl păstrăm. În fiecare zi ne luptăm să fim mai buni decât concurenţa, să fim mai prezenţi la clienţi şi să ne facem clienţii cât mai fericiţi.
Competiţia este constructivă şi este unul dintre elementele ce stau la baza evoluţiei noastre ca piaţă şi societate. Competiţia a dus la dezvoltarea serviciilor şi a produselor pe care acum le folosim şi le găsim ca fiind indispensabile în zilele noastre.
Însă ce se întâmplă atunci când cererile clienţilor noştri sunt peste nivelul nostru de expertiză sau nu sunt corelate cu realitatea? Cu toţii cred că ne-am lovit de astfel de situaţii.
Una dintre cele mai importante proceduri care se fac cu ocazia închiderii anului, pentru o societate care are activitate, este inventarierea patrimoniului. Un punct important în efectuarea inventarierii patrimoniului o reprezintă inventarierea creanțelor și datoriilor față de clienți/ furnziori care trebuiesc verificate şi confirmate pe baza „Extrasului de cont“ sau prin orice altă modalitate.
La scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.
Termenele de prescripție ale datoriilor diferă în funcție de calitatea pe care o are creditorul. Atunci când este vorba de stat, datoriile se prescriu în termen de 5 ani, în timp ce, în cazul oricăror alte datorii, termenul de prescripție este de 3 ani.
Concurența este considerată neloială atunci când activitatea comerciantului se realizează prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzanțelor comerciale.
Procedeele care caracterizează concurența neloială sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte contrare legii și practicilor cinstite, pot fi grupate în infracțiuni, contravenții și/sau delicte civile.
Conducerea oamenilor impune o abilitate aparte de a reuşi să te armonizezi cu ei. Vorbim despre un întreg proces, cu multe etape şi care uneori pare să nu aibă nici început şi nici sfârşit. Am întâlnit lideri înnăscuţi, lideri care s-au format de-a lungul anilor, dar şi lideri care s-au pierdut în organizaţii construite defectuos.
Cât poate fi de greu? Ce trebuie să facem? Cum şi când? Actul de leadership nu e doar un act de conducere. Vorbim despre un proces continuu, subtil şi plin de experienţe. Un lider va fi urmat şi, în unele cazuri, mai puţin ascultat. Am învăţat că puterea exemplului e cea care dă tonul, care creează misiunea oamenilor din echipă. Am învăţat să îmi aduc contribuţia.
După semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, România devenea membră cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2007. Cu toate astea, din 2007 și până în 2011 Tratatul de Aderarare prevedea că muncitorii din țara noastră nu vor avea acces liber pe piața forței de muncă a țărilor UE, pe motiv că “valul” de muncitori români ar afecta piața locală a muncii. Mai mult, folosind prerogativa care le era permisă, unele țări precum Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania (numai pentru români), Franţa, Malta şi, desigur, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, au prelungit interdicția până la sfârșitul lui 2013. Astfel, circulația cu adevarat liberă a lucrătorilor din România și Bulgaria, în statele comunitare, are loc cu începutul anului 2014.
La 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare modificările aduse Codului Fiscal prin OUG nr. 102/2013, modificări ce schimbă dinnou condiţiile de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinderilor.
Astfel, potrivit Ordonanței mai sus menționate, din 2014 firmele care realizează venituri din consultanţă si management vor fi încadrate în categoria microîntreprinderilor (adică vor plati impozit pe venitul microîntreprinderilor de 3%) doar cu condiţia ca aceste venituri să nu depășească 20% din veniturile totale.
În cazul în care o microîntreprindere va realiza venituri din consultanţă peste acest prag, aceasta își va pierde statutul de microîntreprindere și va trece la impozitarea pe profit (16%).
Ca urmare a modificărilor introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 102/2013, firmele trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii pentru a avea statutul de microîntreprinderi:
În contextul economic actual, când firmele se confruntă cu lipsa lichidităților bănești sau cu posibilitatea de a încasa cu întarziere sau doar parțial creanțele de la partenerii contractuali, „procedura cu privire la cererile de valoare redusă” – instituită de Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată, cu completările ulterioare) vine în ajutorul agenților economici oferindu-le posibilitatea de a urmao procedură relativ simplă și de scurtă durată, care se va finaliza cu obținerea unei hotărâri judecătorești împotriva propriilor debitori.
Această procedură este o alternativă la procedura de drept comun, optarea pentru una dintre cele două proceduri fiind la latitudinea creditorului.
Important de știut despre această procedură este că:
2014 nu vine deocamdată cu noutăţi în ceea ce priveşte cotele contribuţiilor sociale, la debutul anului acestea păstrând aceeaşi valoare ca în 2013, potrivit bugetului asigurărilor sociale aprobat prin Legea nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 776 din 12 decembrie 2013.
Astfel, cotele de contribuţie de asigurări sociale pentru 2014 vor fi următoarele:
Folosim cookie-uri pe site-ul nostru web pentru a furniza vizitatorilor o experiență de navigare cât mai bună și servicii adaptate nevoilor și interesului fiecăruia. Dând clic pe „Accept”, sunteți de acord cu TOATE cookie-urile.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați prin site. Dintre aceste cookie-uri, cookie-urile clasificate ca fiind necesare sunt stocate în browserul dvs., deoarece sunt esențiale pentru funcționarea funcționalităților de bază ale site-ului web. De asemenea, folosim cookie-uri terțe care ne ajută să analizăm și să înțelegem modul în care utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browser-ul dvs. numai cu acordul dumneavoastră. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate avea un efect asupra experienței dvs. de navigare.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul web să funcționeze corect. Această categorie include doar cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.
Cookie-urile neesețiale nu se încadrează în definiția cookie-urilor esențiale deoarece nu sunt strict necesare pentru funcționarea unui site sau a serviciilor oferite pe acesta, precum cookie-urile utilizate pentru analizarea comportamentului pe un site web (cookie-uri „analitice”) sau cookie-urile utilizate pentru afișarea de reclame.