Tratamentul fiscal al mijloacelor fixe existente în contabilitate la data de 1 iulie 2013

Conform legii, începând cu data de 1 iulie 2013 valoarea minim de intrare în contabilitate a mijloacelor fixe este de 2.500 lei fără TVA, conform prevederilor HG 276/2013. Pînă la 1 iulie 2013 valoarea mijloacelor fixe era de 1.800 lei.

Întrebarea care se pune este ce se întamplă cu valoarea neamortizată a mijloacele fixe existente în patrimoniul operatorilor economici înainte de data de 1 iulie 2013.

Aceste mijloace fixe se vor amortiza în continuare, valoarea rămasă neamortizată se va recupera pe durata de funcţionare rămasă.
 Valoarea de 2500 lei pentru un mijloc fix este o valoare fiscală, stabilită prin HG 276/2013 şi se foloseşte pentru stabilirea fiscală a amortizării.


Citește articolul

Conform legii, începând cu data de 1 iulie 2013 valoarea minim de intrare în contabilitate a mijloacelor fixe este de 2.500 lei fără TVA, conform prevederilor HG 276/2013. Pînă la 1 iulie 2013 valoarea mijloacelor fixe era de 1.800 lei.

Întrebarea care se pune este ce se întamplă cu valoarea neamortizată a mijloacele fixe existente în patrimoniul operatorilor economici înainte de data de 1 iulie 2013.

Aceste mijloace fixe se vor amortiza în continuare, valoarea rămasă neamortizată se va recupera pe durata de funcţionare rămasă.
 Valoarea de 2500 lei pentru un mijloc fix este o valoare fiscală, stabilită prin HG 276/2013 şi se foloseşte pentru stabilirea fiscală a amortizării.


Conform legii, începând cu data de 1 iulie 2013 valoarea minim de intrare în contabilitate a mijloacelor fixe este de 2.500 lei fără TVA, conform prevederilor HG 276/2013. Pînă la 1 iulie 2013 valoarea mijloacelor fixe era de 1.800 lei.

Întrebarea care se pune este ce se întamplă cu valoarea neamortizată a mijloacele fixe existente în patrimoniul operatorilor economici înainte de data de 1 iulie 2013.

Aceste mijloace fixe se vor amortiza în continuare, valoarea rămasă neamortizată se va recupera pe durata de funcţionare rămasă.
 Valoarea de 2500 lei pentru un mijloc fix este o valoare fiscală, stabilită prin HG 276/2013 şi se foloseşte pentru stabilirea fiscală a amortizării.


Potrivit OMFP 3055/2009, poate fi considerat mijloc fix orice bun a cărui perioadă de utilizare este mai mare de 1 an şi care aduce beneficii societăţii.
“(1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare si deținute pe o perioada mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de producție, cu respectarea prevederilor pct. 68 şi 70.”

Mijloacele fixe care au valoarea sub 2.500 lei se pot trece într-un cont numit „mijloace fixe de natura obiectelor de inventar” clasificare regăsită în HG 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte, la punctul 12 litera j), doar o modalitate de evidenţă scriptică / de gestionare a mijloacelor fixe cu o valoare mai mică decât plafonul respectiv.

Prin politicile contabile veți stabili valoarea de la care un bun va fi considerat mijoc fix. 
În majoritatea cazurilor, valoarea fiscală este şi valoarea contabilă de la care se considera mijloc fix. 
În cazul în care cele două valori, contabil şi fiscal sunt diferite va trebui calculate două categorii de amortizare: contabilă şi fiscală.

Amortizarea contabilă este cea care se va înregistra în contabilitate şi va afecta rezultatul financiar al societăţii.


Amortizarea fiscală este cea care se va înregistra în Registrul de evidenţă fiscală şi în funcţie de care se va calcula impozitul pe profit.