Moldova: Inovaţii fiscale 2008

Anul 2008 promite a fi unul plin de surprize si noutăţi în domeniul fiscal, cel puţin aşa ne promit ministerele economiei şi finanţelor care au gândit o adevărată revoluţie în economie. Startul a fost dat încă în 2007 când Guvernul a anulat toate datoriile fiscale ale companiilor până la data de 1 ianuarie 2007, astfel trecând la o nouă etapă, care, speră ei, va fi una mult mai productivă. Reforma poarta numele “Amnistia Fiscală“ şi are drept scop principal de a ajuta şi promova companiile care nu pot funcţiona normal din cauza restanţelor la bugetul de stat. Efectul scontat este dezvoltarea mediului de afaceri local, dar şi creşterea principalilor indicatori economici, prin asta creându-se premisele pentru atragerea investiţiilor locale şi străine.

Până să intru în profunzimile domeniului training din perspectiva de trainer, am fost mulţi ani la rând participant la traininguri. Norocul meu – şi al dumneavoastră acum, utilizator al serviciilor Ascent Group – este că primele mele impresii despre training au fost excepţionale, iar experienţele prin care am trecut şi care sunt la baza pregătirii mele de trainer au fost deosebite, spectaculoase, de tipul life-changing! Înţelegând eu la vremea respectivă ce lucru minunat este să fii trainer, cum poţi schimba vieţile oamenilor, relaţiile lor interpersonale dar şi cu sinele, cum îi poţi ajuta să devină mai mult, pentru ei şi mediul în care îşi trăiesc viaţa personală şi profesională, m-am orientat spre acest domeniu, conştientă fiind că voi avea de parcurs un drum lung şi anevoios.

Când vorbim despre posibilitatea investirii în Republica Moldova, apare o primă întrebare: Cât de complicat, sigur sau avantajos este să plasezi banii într-o ţară în proces de tranziţie economică?

La aceste întrebări a încercat să răspundă un studiu realizat de Banca Mondială şi International Finance Corporation care a analizat 178 de economii din lume, inclusiv economia Republicii Moldova, din prisma mediului de afaceri. Doing Business 2008 plasează Moldova pe locul 92 respectiv într-o poziţie favorizantă faţă de majoritatea ţărilor din Estul Europei, fiind urmată de Azerbaidjan (96), Belarus (110), Rusia (106) şi Ukraina (139).

Recent, am participat la un curs de iniţiere în NLP (programare neurolingvistică). Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu acest termen, vă pot da una dintre „definiţii”, care afirmă că NLP-ul: „este suma aplicată de cunoştinţe de psihologie, de cercetare a limbajului şi minţii, şi face posibilă predarea şi învăţarea comunicării de succes şi a gândirii şi acţiunii orientate spre obiective pentru dezvoltarea personalităţii”.

Vă mai pot spune că fost o experienţă inedită, care mi-a plăcut grozav şi mi-a demonstrat că nu mă cunosc atât de bine precum credeam. M-a determinat să-mi pun întrebări legate de propria-mi persoană şi să realizez că a mă cunoaşte pe mine însămi e un proces laborios, dar care merită tot sacrificiul.

La ora actuală, angajatorii, dar şi angajaţii se confruntă cu aşa-numita problemă de „fluctuaţie a personalului”. A devenit o problemă atât de comună încât începem să o ignorăm. De fapt, această aparentă indiferenţă e un fel de a ne „apăra” împotriva fenomenelor pe care nu le cunoaştem.

Într-adevăr, fluctuaţia personalului este un fenomen care ia amploare în fiecare zi. Ce poate afecta mai grav, în cadrul unei companii, decât plecarea unui angajat sau chiar a mai multora? Oare conştientizăm pe deplin costurile care sunt accentuate de aceste „plecări”? Sau mai mult, impactul defavorabil pe care îl au asupra celorlalţi angajaţi?