Noi modificări privind salariile minime în 2019

Ca fiecare început de an, şi 2019 vine cu schimbări atât pentru salariaţi cât şi pentru angajatori.

Conform OUG Nr. 114/2018 din 28 decembrie 2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29 decembrie 2018, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Prevederile menţionate anterior se aplică exclusiv celor care:

Citește articolul

Ca fiecare început de an, şi 2019 vine cu schimbări atât pentru salariaţi cât şi pentru angajatori.

Conform OUG Nr. 114/2018 din 28 decembrie 2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29 decembrie 2018, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Prevederile menţionate anterior se aplică exclusiv celor care:

Ca fiecare început de an, şi 2019 vine cu schimbări atât pentru salariaţi cât şi pentru angajatori.

Conform OUG Nr. 114/2018 din 28 decembrie 2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29 decembrie 2018, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Prevederile menţionate anterior se aplică exclusiv celor care:

  • prestează activitatea de construcţii definită la codul CAEN 41.42.43 – secţiunea F – Construcţii;
  • îşi desfăşoară activitatea în domeniile de producere a materialelor de construcţii, definite de următoarele coduri CAEN:
    • 2312 – Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;
    • 2331 – Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic;
    • 2332 – Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă;
    • 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;
    • 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;
    • 2363 – Fabricarea betonului;
    • 2364 – Fabricarea mortarului;
    • 2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos;
    • 2370 – Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;
    • 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
    • 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;
    • 2512 – Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;
    • 2511 – Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice;
    • 0811 – Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei;
    • 0812 – Extracţia pietrişului şi nisipului;
    • 711 – Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică.

Alte facilităţi de care vor beneficia cei care lucrează în domeniul construcţiilor sunt:

  • scutirea de plata CASS;
  • scutirea de CAS datorat de angajatori pentru activităţile desfăşurate în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă;
  • reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă la un procent de 15% (de la 2,25% la 0,3375%);
  • reducerea cotei CAS cu 3.75 puncte procentuale (de la 25% la 21,25%);
  • scutirea de impozit pe venitul din salarii;

Pentru a beneficia de scutirea de impozit pe veniturile salariale, vor mai trebui îndeplinite în mod cumulativ şi următoarele condiţii:

  • angajatorii trebuie să realizeze cifra de afaceri din activităţile menţionate anterior în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea;
  • veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute anterior, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, trebuie să fie cuprinse între 3.000 şi 30.000 lei lunar inclusiv şi să fie realizate în baza contractului individual de muncă.

În acelaşi timp, facilitatea constând în reducerea contribuţiei la pensie poate fi considerată un dezavantaj. Potrivit OUG Nr. 114/2018, cota scade cu 3,75 puncte procentuale faţă de cea de 25% cât este pentru restul salariaţilor din economie. Acest procent nu se mai virează însă la Pilonul II, aşa cum se virează pentru angajații din alte domenii, prin urmare, modificarea nu poate fi considerată un beneficiu în favoarea salariatului.

Aşadar, începând cu luna ianuarie 2019 vom avea 3 tipuri de salarii minime brute diferite: cel pentru domeniul construcţiilor, în valoare de 3000 de lei, cel minim garantat la nivel de ţară, în valoare de 2080 lei şi cel diferenţiat pentru studii superioare (dacă angajatul are o vechime minimă de un an în domeniul studiilor respective) de 2350 lei. Mai multe detalii despre celelalte prevederi privitoare la salariul minim începând cu ianuarie 2019 găsiți aici. 

În termeni practici, majorările salariilor brute se traduc în următoarele salarii nete și costuri totale pentru angajatori:

  • pentru salariul minim pe economie, de 2080 lei, netul va fi de 1263 de lei (cu 100 de lei mai mult decât în 2018) iar costul total al angajatorului va fi de 2127 lei;
  • pentru salariul minim diferenţiat pentru studii superioare, de 2350 de lei, netul va fi de 1413 lei iar costul total al angajatorului va fi de 2403 lei;
  • pentru salariul minim din domeniul construcţiilor, de 3000 de lei, netul va fi de 2352 lei iar costul total al angajatorului va fi de 3010 lei.

Conform ANAF, dacă un angajator din domeniul construcţiilor îndeplineşte toate condiţiile pentru a beneficia de facilităţi, toţi angajaţii respectivei companii (posturi de execuţie şi de conducere) se vor bucura de avantajele respective (mai mult sau mai puţin reale).

Aşadar, noul an începe cu câteva veşti bune pentru cei cu salarii mici şi cu potenţiale dureri de cap pentru angajatori.