Care sunt efectele încetării stării de alertă asupra relațiilor de muncă?

Starea de alertă a fost prelungită ultima dată, pentru 30 de zile, începând cu 7 februarie 2022. Așa cum era de așteptat, starea de alertă nu a mai fost prelungită, 8 martie 2022 fiind ultima zi în care au mai fost valabile restricțiile stabilite prin hotărâre de guvern. Starea de alertă a durat în România aproape doi ani, din 15 mai 2020 și până pe 8 martie 2022, perioadă în care au fost implementate diverse măsurile care au vizat mai multe domenii, inclusiv domeniul relațiilor de muncă.

Încetarea stării de alertă produce efecte atât în privința ridicării restricțiilor, cât și în privința unor facilități care au fost adoptate în timpul acestei perioade de stare de alertă.

Efecte în privința ridicării restricțiilor

Ca urmare a încetării stării de alertă, angajatorul nu mai are obligația de organizare a muncii la domiciliu/regim de telemuncă (acest tip de organizare poate fi stabilit si în continuare, cu acordul ambelor părților), nici obligația organizării programului de lucru decalat sau obligația de organizare a activității la locul de muncă ținând cont de gradul de vaccinare a angajaților de la acel loc de muncă.
Masca nu mai este obligatorie, nici în spațiile deschise, nici în spațiile închise, dar este recomandată în spațiile aglomerate.

Efecte în privința facilităților

• șomajul tehnic – odată cu încetarea stării de alertă, încetează și motivul pentru care activitatea angajatorului a fost întreruptă, total sau parțial, ca urmare a măsurilor împotriva răspândirii virusului SARS COV 2, iar activitatea va fi reluată. Astfel că indemnizația pentru șomajul tehnic urmează să fie decontată de stat până la data încetării stării de alertă, nu până la data de 31 martie 2022 așa cum prevedea OUG nr. 2/2022, deoarece nu mai există motivul de suspendare. Angajatorul poate să suspende sau să întrerupă activitatea și în continuare, dar numai din motive economice, tehnologice, structurale sau similare, în condițiile expres prevăzute de Codul muncii, iar în această situație indemnizația ce se va acorda în mod obligatoriu salariaților nu va mai fi decontată de stat;
• măsura Kurzarbeit – în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, conform Ordonanței de urgență nr. 132 din 2020. Astfel că indemnizațiile pentru activitatea redusă (de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru), se vor mai acorda încă trei luni de la data ridicării stării de alertă, respectiv până la data de 9 iunie 2022 inclusiv;
• zile libere părinți – părinții care au în îngrijire copii sau adulți cu handicap înscriși în sistemul de învățământ pot primi zile libere până la finalul anului școlar 2021-2022, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența fizică a copiilor în unitățile de învățământ, în condițiile specificate în Ordonanța de urgență nr. 110 din 2021. Din momentul încetării stării de alertă, în mod normal nu ar mai exista motive de acordare a acestor zile libere, dar dacă totuși vor exista situații justificate în care cursurile să se desfășoare online, se vor acorda zilele libere plătite până la finalul acestui an școlar.

Valabilitatea contractelor colective de muncă (CCM) se prelungește automat cu 90 de zile de la încetarea stării de alertă, conform Legii nr. 55/2020 care prevede și că, în termen de 45 de zile de la data încetării stării de alertă, părțile au obligația de a iniția negocierile colective. Valabilitatea documentelor (permisul de conducere, cartea de identitate) se prelungește tot cu 90 de zile de la încetarea stării de alertă.

Cu alte cuvinte, e timpul să ne întoarcem la normalitate.