Impactul stresului asupra performanței la locul de muncă

„Stresul nu este ceea ce ni se întâmplă, ci felul în care răspundem la ceea ce ni se întâmplă.” – Hans Selye

Citatul lui Hans Selye se referă la ideea că stresul nu este neapărat cauzat de factori externi, ci mai degrabă de percepția și reacția noastră față de acești factori, evidențiind rolul activ pe care îl avem în modul în care trăim și gestionăm stresul.

Hans Selye ne explică că stresul nu este doar o reacție automată la evenimente externe, ci este influențat în mare măsură de modul în care alegem să interpretăm și să răspundem la aceste situații. Gestionarea eficientă a stresului depinde de capacitatea noastră de a ne adapta mental și emoțional, transformând potențialele presiuni în oportunități de creștere și învățare.

Scopul acestui articol este de a aduce conștientizare și un posibil tratament de prevenție cu privire la impactul stresului asupra performanței la locul de muncă. Consider că este important să înțelegem cauzele stresului, tipurile întâlnite la locul de muncă și ce tehnici putem aplica pentru un echilibru psiho-emoțional. Provocările actuale socio-economice, digitalizarea accelerată și impactul inteligenței artificiale, pot duce la creșterea nivelului de stres în sfera profesională, dacă nu știm cum să îl gestionăm.

Din experiența profesională de recrutare pentru diferite poziții, stresul a fost printre primii factori de schimbare a locului de muncă, despre care mi-au spus candidații. Mai mult de jumătate dintre ei s-au simtit cel puțin o dată stresați în ultimă lună, iar unii s-au confruntat cu instalarea sindromului de burnout. Volumul mare de lucru, neîndeplinirea termenelor de predare a proiectelor, nefectuarea zilelor de concediu de odihnă, ineficiența de gestionare a timpului și stilul autoritar din partea managementului, au dus la creșterea nivelului de stres printre angajați. Toți acești factori au dus la ridicarea nivelului de stres, la epuizare fizică, emoțională, iar în final la incapacitatea de a oferi performanță.

Ce este stresul și cum se manifestă la locul de muncă?

Stresul poate fi definit ca o reacție fizică și psihică automată a organismului la situații percepute ca amenințări sau provocări, care impun adaptarea presiuni din mediul înconjurător. Această reacție include o stare de tensiune, încordare și disconfort, fiind un mecanism de adaptare prin care individul răspunde agresiunilor mediului, fie ele de natură fizică, emoțională sau socială.

Angajații pot resimți stresul atunci când nu pot face față anumitor probleme sau situații, când nu pot să îndeplinească ceea ce angajatorul le cere, din punct de vedere al abilităților, al cunoștințelor sau al timpului. Efectele stresului se răsfrâng asupra atingerii obiectivelor, atât din punct de vedere individual, cât și din punct de vedere profesional. Fiecare individ reactionează diferit la situațiile de stres și ar trebui să-i identifice cauza pentru a putea lua măsuri, astfel încât această stare să nu devină dăunătoare dacă se manifestă pe perioade lungi de timp.

Pe lângă efectele psihice, stresul la locul de muncă poate genera și simptome fizice, cum ar fi oboseala cronică, tulburările de somn sau durerile de cap, iar pe termen lung poate conduce la epuizare profesională. Pe de altă parte, stresul poate determina comportamente nedorite, cum ar fi izolarea socială sau scăderea implicării în activități, ceea ce afectează atât relațiile de muncă, cât și productivitatea.

Stresul se manifestă asupra psihicului uman printr-o serie de simptome și reacții emoționale, cognitive și comportamentale. Printre cele mai frecvente efecte psihice se numără anxietatea, depresia, iritabilitatea, dificultățile de concentrare, scăderea motivației și apariția sentimentelor de neputință sau lipsă de control.

Cauze și tipuri de stres

Pentru a reduce, trata și preveni stresul este important să identificăm cauza și situațiile care duc la apariția acestuia. Stresul poate fi declanșat de o varietate de factori, care diferă de la o persoană la alta, deoarece fiecare reacționează diferit în situații limită. Totuși, printre cele mai frecvente cauze se numără presiunile și cerințele excesive la locul de muncă, cum ar fi termenele limită stricte, volumul mare de muncă și lipsa controlului asupra sarcinilor.

Stresul se instalează neurofiziologic prin activarea sistemului nervos central. Atunci când o persoană percepe o situație ca fiind amenințătoare sau dificilă, creierul transmite semnale către glandele suprarenale, care eliberează hormoni de stres precum adrenalina și cortizolul. Acești hormoni pregătesc organismul pentru reacția de „luptă sau fugi”, crescând ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de alertă. Această reacție este adaptativă, însă dacă stresul persistă, nivelurile ridicate de cortizol pot afecta negativ funcționarea sistemului nervos, ducând la dereglări precuM tulburări de somn și dificultăți de concentrare. Stresul cronic menține musculatura într-o stare de tensiune continuă, ceea ce poate duce la oboseală și alte probleme de sănătate.

Tipurile de stres cu care se poate confrunta un angajat la locul de muncă sunt diverse, în funcție de personalitate, reziliență și mecanismele de adaptare ale acestuia. Stresul poate apărea în funcție de context, de oboseala acumulată sau de dezechilibrul chimic la nivelul creierului.

• Stres acut
Este o reacție imediată și pe termen scurt la o situație stresantă, cum ar fi un termen limită apropiat sau o sarcină dificilă. Acest tip de stres poate fi motivant și crește temporar productivitatea, dar dacă devine frecvent poate afecta negativ angajatul.

• Stres cronic
Apare atunci când presiunile și cerințele de la locul de muncă sunt constante și prelungite în timp, cum ar fi volumul excesiv de muncă, lipsa controlului asupra sarcinilor sau conflictele repetate. Stresul cronic necesită strategii pe termen lung și poate duce la epuizare profesională și probleme de sănătate

• Stres legat de nepotrivirea cerințelor cu abilitățile
Apare când angajatul se confruntă cu solicitări care depășesc cunoștințele sau competențele sale, generând o senzație de inadecvare și anxietate.

• Stres cauzat de relațiile interpersonale
Conflictele cu colegii sau superiorii, lipsa sprijinului social și comunicarea deficitară pot genera stres emoțional și pot afecta performanța și starea de bine

• Stres legat de schimbările organizaționale
Restructurările, schimbările de rol sau de responsabilități pot crea nesiguranță și anxietate în rândul angajaților.

Aceste tipuri de stres pot apărea separat sau combinat, influențând negativ atât sănătatea mentală, cât și performanța profesională a angajaților. Gestionarea lor eficientă este esențială pentru menținerea unui mediu de lucru sănătos și echilibrat.

Tratament de prevenție

• Prioritizarea sarcinilor
• Respectarea programului de lucru
• Asigurarea unui volum de muncă echilibrat
• Pauze scurte și dese
• Practicarea unui spor în timpul liber
• Tehnici de relaxare prin mindfulness
• Tehnici de respirație
• Introspecție
• Training de management al stresului și timpului
• Consiliere psihologică
• Coaching organizațional

Tratamentul de prevenție are un rol esențial în reducerea și gestionarea stresului la locul de muncă, contribuind la menținerea sănătății angajaților și la creșterea performanței. Prevenția nu doar că limitează apariția problemelor de sănătate asociate stresului, dar ajută și la crearea unui mediu de lucru mai sigur, mai motivant și mai productiv.

Implementarea acestor măsuri preventive ajută la reducerea absenteismului, la creșterea satisfacției la locul de muncă și la prevenirea apariției sindromului de burnout. Cu cât gestionăm mai bine stresul și acceptăm că acesta face parte din viața noastră profesională, cu atât vom fi mai rezilienți, iar performanța nu va fi afectată.